Capitolul 9

Dpdv Edward(Anthony)

-Ce simt pentru tine e mai mult decat un simplu”te  iubesc”,esti totul pt mine,fara tine cred ca as muri.Bella rosi in timp ce se juca cu parul meu.Nu aveam curajul sa-I spun adevarul,stiam ca sunt egoist dar nu vroiam sa pierd aceste momente.

-La ce te gandesti?Am intrebat-o eu pe Bella care se uita in gol

-La…la Edward!

-Vrei sa vorbesti?

-Nu,nu vreau sa te plictisesc!

-Nu o sa ma plictisesti,haide povesteste!Am indemnat-o eu.

Era ciudat sa vorbesc despre celalalt eu dar trebuia sa aflu ce gandeste Bella.

-De ce a plecat Edward de aici,Emmett nu a vrut sa-mi zica,are vre-o legatura cu tine?

-Cand am venit in Forks,Edward era mai retras,avea in spate un trecut mai dureros,ne imprietenisem chiar daca la inceput el nu prea vroia,dupa aceea majoritatea timpului mi-l petreceam cu el,dar Jessica presupun ca o cunosti,s-a dat drept prietena mea doar ca sa afle ceva compromitator sa zicem despre Edward si a aflat,iar in ziua balului Mike i-a aruncat in fata  totul,dupa aceea seara Edward a plecat iar eu am fost obligata sa umblu cu Mike ca sa nu mai imprastie secretul,sii cam asta e povestea!

-Pai si ce secret avea Edward?

-M-am invatat minte,nu mai zic nimic!

-Bella acu serios crezi ca m-as duce la Edward care apropos nu-l cunosc sa-I spun”Stii Bella mi-a zis secretul tau”!

Ea incepu sa rada sarutandu-ma usor pe frunte.

-Pai dupa cate mi-a povestit el,s-a dus intr-o seara la o petrecere,iar parintii lui au venit sa-l ia,au inceput sa se certe deoarece bause cam mult,iar tatal lui a pierdut controlul volanului si au intrat frontal intr-un copac,parintii lui au murit pe loc iar el pt ca a trait se simte vinovat!

Fragmente din noaptea accidentului ma invaluiau in timp ce ochii Bellei erau plini de lacrimi,dupa aceea nici unul dintre noi nu am mai zis nimic.Saptamaniile treceau cu usurinta dar ceva la Bella se schimbase,era mai distanta cu mine iar ochii ei erau aproape tot timpul rosii semn ca plansese.

-Bella ce se intampla cu tine?Ma ingrijorezi!

-Anthony trebuie sa vorbim?spuse ea apucandu-ma de mana

-Da sigur!

Dupa fata ei se vedea clar ca nu e ceva de bine

-Anthony nu..nu mai pot sa fiu cu tine!

-Ce?De ce?Mike iar te santajeaza?

-Nu…!

-Atunci?Bella..de ce?

-Mi-am dat seama ca-l iubesc pe Edward prea mult ca sa pot fi cu altcineva!Imi pare rau!

Atunci eram mai decis ca niciodata sa-I spun,il iubea pe Edward si speram ca asa ma poate ierta.M-am ridicat de pe pat indreptandu-ma spre bibloteca.

-Anthony….!

Am deschis un sertar  si am scos vechii mei ochelari,m-am indreptat din nou spre pat in timp ce pe fata Bellei se citea confuzia

-Bella si eu trebuie sa-ti zic ceva!

-Ce?Bella se uita la ochelarii din mainiile mele

Mi-am scos lentilele de contact.iar Bella se uita socata la mine astupandu-si gura sa-si opreasca suspinele,mi-am ravasit parul,asa cum mi-l tineam inainte si mi-am pus ochelarii la ochi

-Bella eu sunt Edward!

-Nu..nu se poate!Bella se ridica de pe pat incercand sa plece

-Stai!am prins-o de mana obligand-o sa se intoarca spre mine.

-De ce?pe fata ei lacrimiile curgeau fara oprire.De ce An…Edward?

Isi sterse lacrimiile nervoasa in timp ce a inceput sa tipe lovindu-si pumnii mici de piepul meu.

-De ce?De ce?De ce?

-Hei ce se intampla?Emmett intra in camera cu o fata speriata urmat de ceilalti

-Si voi stiati nu-I asa?Bella se intoarse spre ei.Si voi ma-ti mintit!

-Bella ei nu au nici o legatura,eu i-am obligat sa-mi pastreze secretul!

-Da ca sa te razbuni,si ai reusit Edward ,m-ai distrus!imi mai arunca o privire dupa care iesii din camera

-Bella stai!am inceput sa alerg dupa ea dar nu am mai prins-o

M-am dus la ea acasa dar nimeni nu-mi raspundea oricat de tare as bate,m-am rezemat de usa asteptand sa iasa cineva,odata si odata tot trebuia sa iasa.Nu stiu car timp trecuse dar o voce ma scoase din visare

-Edward hai acasa,nu vei vorbii cu ea astazi!

-Emmett trebuie sa vorbesc cu ea,nu o pot lasa sa ma urasca!

-Stiu dar las-o sa se mai calmeze,acum sufera prea mult!

***

Trecuse cateva zile iar Bella nu-I dadu nici un semn,o vedeam prin geam cum statea intr-un colt ore in sir plangand,de fiecare data cand ma duceam la ea .matusa ei imi spunea ca nu vrea sa vorbeasca cu mine.

Zilele treceau greu,iar fara prezenta Bellei simteam ca nimic nu mai conteaza pt mine.

-Frate trebuie sa ne distram,haidem in La Push e un foc de tabara  acolo,vino poate asa mai uiti! Emmett se ruga de mine.Haide Edward ,haide,numai sta aici ca o balena esuata,nu o vei recucerii pe Bella asa daca stai si nu faci nimic!Deci misca-ti fundul!

M-am sculat din pat in timp ce Emmett tragea de mine.In aproape 25 de minute eram pe plaja La Push,era multa lume,bautura si zambete cat cuprinde.M-am intors spre Alice iar ea avea o fata speriata.

-Ce?

-Edward haide pe partea celalalta a plajei,sa vedem stanciile!

-Stanci?Vrei  sa vedem stanci?Stii ca seamana cu niste pietre nu?

-Da,dar hai sa mergem acolo!

Comportamentul ei era ciudat,era de parca nu vroia sa vad ceva.

-Edward hai sa mergem sa luam ceva de baut!Jasper veni in partea mea stanga.

Nu i-am mai dat atentie la niciunul si m-am intors

-La naiba!Sasii Alice

Si acolo am vazut-o,Bella statea in bratele lui Mike zambind.Alice venii in fata mea uitandu-se cu teama la mine

-Edward…!dar nu am mai ascultat-o,m-am intors pe calcaie si am plecat

-Edward unde te duci?Emmett tipa dupa mine dar eu nu i-am dat atentie

M-am urcat in masina si am apasat puternic pe acceleratie,se parea ca eu eram prostul aici,Bella si Mike isi batusera joc de mine inca o data.Am intrat in casa trantind usa,m-am dus la mine in camera  si am inceput sa-mi fac bagajele,stiam ca eram las si fugeam,dar instinctul imi spunea ca e timpul sa plec.Am luat o foaie si un pix lasand un billet

Am plecat in Miami,imi pare rau.Edward

Am iesit din camera fara sa ma uit inapoi ,mi-am aruncat bagajele in porbagaj si am urcat la volan oftand.Mergeam cu 180km/h si stiam ca daca deviam un pic de la drum eram mort dar nu-mi pasa.Am scos telefonul sunand la aerport

-Buna seara care este cel mai apropiat zbor spre Miami?

-In aceasta seara la orele 22.30!

-Vreau si eu un billet!

-Numele!

-Edward Cullen!

-Dus-intors?

-Doar dus!

-Adresa,orasul?

-Principala nr:3521,Forks,Washington!

-Foarte bine,biletul dumneavoastra este gata!

-Multumesc!

Am inchis telefonul lasand Forks-ul inca o data in spate.

Ajunsesem in Seatlle cu o ora inaintea decolarii avionului,m-am asezat pe scaun in sala de asteptare ,scotand telefonul din buzunar si tastand numarul de telefon al matusii.

-Alo!

-Esme sunt Edward!

-Scumpule ce mai faci?

-Nu prea bine?

-De ce?

-Nu conteaza,te-am sunat sa-ti spun ca vin in Miami!

-Bine,o sa te astepte Carlisle la aeroport!

-Multumesc Esme!

-Te astept!

Am inchis telefinul oftand.

-Toti pasagerii cu destinatia Miami sa se prezinte la poarta 3!Se auzi o voce.

M-am ridicat si m-am indreptat spre avion.

Zborul a fost destul de lung dar asa am putut sa-mi fac ordine in ganduri.

Odata ajuns in Miami,l-am putut vedea pe Carlise care ma astepta.

-Hei unchiule!

-Edward,fiule ce mai faci?

-Bine sa zicem!

Esme era in al 9-lea cer cand ma vazuse.

-Eu trebuie sa ma duc la serviciu,vorbim diseara!

-Bine!Spuse Esme sarutandu-l usor

-Nu esti oboist Edward?Dute si dormi!

-Nu imi este,ma duc in birou la Carlisle sa mai citesc!

-Bine,eu sunt in bucatarie daca ai nevoie de ceva!

M-am trantit in scaun inchizand ochii,puteai sa dormi in el atat de comod era.Dar un dosar imi atragu atentia.

L-am deschis iar acolo negru pe alb scria “Accidentul sotilor Cullen a fost cauzat de lipsa franelor care erau taiate,accidentul a fost bine pus la punct incat nimeni sa nu-si dea seama,dar noi ne-am dat.Imi pare rau domnule dr.Carlise Cullen,o sa incercam sa gasim vinovatul”

In dosar mai erau si poze cu mama si cu tata si din unele analize iesea ca in corpul lui tata se gasise droguri care probabil au dus la accident la fel ca si franele taiate.

Nu era adevarat?Asta nu se putea intampla?De ce Carlisle nu-mi  spusese?

Statusem in birou toata ziua,,iar seara cand Carlise venii acasa de la serviciu am iesit si eu din biroul cu dosatul in maini.

-Edward cum…?

-Cred ca merit niste explicatii nu-I asa?

Esme si Carlise se intunecara la fata in timp ce oftau.